LUNA LUI CIRESAR

Postat de Panacris in Cu de toate pe 10 Iun 2015, 09:25

Articol pe placul a 14 bucatarasi
comenteaza
LUNA LUI CIRESAR




1 Cireşar

 

Dansul căluşarilor este unul dintre cele mai interesante, mai dramatice şi mai simbolice obiceiuri populare din România. Conform tradiţiei, căluşul[1] este legat de sărbătoarea Rusaliilor şi este practicat cu scopul apărării oamenii de fiinţele fabuloase numite Rusalii (cunoscute şi sub denumirea de Rusalcele, Ielele, Frumoasele, Dânsele etc.).

 

2 Cireşar


 

Numele jocului căluşarilor variază de la regiune la regiune: astfel, în Transilvania, este numit căluşer, în Mehedinţi crai, iar la populaţia aromână, aruguciar. Cu toate acestea, căluşerul transilvănean şi căluşul din sud au, cu siguranţă, o origine comună.

 

 

3 Cireşar

 

Dansul căluşarilor începe prin aducerea steagului – o prăjină înaltă de două înălţimi de om, cu vârful împodobit cu ramuri de pelin, fire de usturoi[2] şi panglici lungi, în aceleaşi culori ca cele purtate de dansatori – care este înfipt în centrul cercului de dansatori, în afara satului, la malul unei ape, unde cu mâna pe steag depun jurământul prin care se obligă să respecte regulile grupului şi condiţiile impuse de puritatea rituală pe toată perioada Rusaliilor. Lângă el va juca tot timpul vătaful, care este păzitorul steagului.


4 Cireşar

 

Se crede că jocul căluşarilor ar ajuta la vindecarea persoanelor „luate de Rusalii” sau „ologite de Rusalii” şi ar avea efecte fertilizatoare atât asupra roadelor pământului, cât şi asupra femeilor. Se spune, de asemenea, că acest joc mai vindeca şi „căderea rusaliilor”, a femeilor care, în primele trei zile ale săptămănii Rusaliilor, intrau într-o stare de transă, în care puteau ghici viitorul.

 

5 Cireşar


 

Sărbătoarea Rusaliilor, aşa cum este ea cunoscută de către români, are un puternic caracter precreştin. Acest caracter se regăseşte şi în mitologia românească, care vorbeşte despre Rusalce/Rusalii, făpturi daimonice tinere, frumoase, capricioase şi răzbunătoare. Dar, spre deosebire de iele şi celelalte făpturi fermecate, Rusaliile merg pe pământ doar în anumite perioade, cu precădere în Săptămâna Rusaliilor, şi dansează noaptea aşezate în cerc.

 

 

6 Cireşar

 

În Transilvania creştinii sărbătoresc Rusaliile timp de 3 zile. Ziua de luni, de după Duminica Rusaliilor – denumită popular şi Sf. Treime (Troiţa) sau Zilele Căluşului – se ţine în cinstea morţilor, crezându-se că aceştia au ostenit pe drumuri şi au făcut beşici în talpă.

 

Tot în această zi se celebrează „moşii de cireşe” şi „luatul din căluş”, când căluşarii se duc la casa bolnavului şi, prin dansul lor ritualic, ajută la vindecare acestuia[3].

 

7 Cireşar

 

Miercurea de după Rusalii este numită popular şi Bălţatele. Bălţatele se ţin în Săptămâna Rusaliilor, miercuri până la amiază, respectiv vineri după amiază, pentru ca oamenii să fie protejaţi de iele.

 

8 Cireşar

 

În ziua următoare (Joia Necurată, Joia Iepelor, Joia Mânioasă, Buciumul Rusaliilor sau Bulcile) se spune că Rusaliile sau Ielele îşi buciumă sau îşi trâmbiţează sfârşitul isprăvilor lor. Ziua de vineri continuă cu Bălţatele, când se ţine pentru tunete (trăsnete), grindină şi viforniţe. Urmează Sâmbăta Pietrii, Rusitorii sau Rusitoarele.

 

9 Cireşar

 

Ziua Rusitoarelor cade după 7 zile de la Duminica Rusaliilor şi marchează încheierea sărbătoriri Rusaliilor. Se spune că în această zi are loc reînturnarea morţilor familiei de acasă la mormânt, motiv pentru care se dă de pomană pentru sufletul morţilor înainte de răsăritul soarelui. Tot acum are loc şi „slobozirea apei morţilor”. Săptămâna se încheie cu Duminica Tuturor Sfinţilor, zi în care oamenii se roagă pentru apărarea de cele rele.

 

10 Cireşar

 

Un alt obicei legat de Rusalii şi care se practică doar într-o zonă restrânsă din Transilvania (la Figa, Nimigea şi Căianu Mic) este „înstruţatul boului"[4]. În această zi, tinerii împodobiţi cu frunze de cireş împăunează un bou cu flori, apoi îl plimbă pe uliţe. Oamenii aruncă apă în faţa lui, pentru a avea o recoltă bogată. Boul este considerat un semn la bogăţiei şi al poftei de viaţă şi este purtat prin sat de băieţii neînsuraţi, ca dovadă a bărbăţiei lor.

 

11 Cireşar

 

 

Tinerii din Muntenia, îmbrăcaţi provocator în draci, aleg un bou, pe care îl împodobesc şi îl plimbă pe uliţele satului. La apropierea alaiului, gazda deschide larg porţile. Boul înconjoară de trei ori, împreună cu însoţitorii săi, masa din mijlocul curţii, pe care se găseşte un blid cu grâu şi o sticlă de băutură, ritual asemănător cu Dansul Isaiei din ceremonia nupţială ortodoxă, dar şi cu jocul ritual din timpul nunţii ţărăneşti, numit „De trei ori pe după masă“.[5]

 

 

12 Cireşar

 

Tot, în această zi, feciorii scot crucea de pe fruntea boului şi o bat în peretele grajdului. Apoi se scot ţesăturile şi podoabele de pe bou şi este dus să se odihnească. Feciorii mascaţi merg la râu, unde îşi dezbracă hainele de draci şi se scaldă în apa sfinţită cu o zi înainte de preot. După Scalda Dracilor se grăbesc să intre în râu şi alţi membri ai obştei, cu convingerea că vor deveni sănătoşi, voinici şi norocoşi dacă vor atinge apa în care s-au spălat feciorii din alai.

 


 

 

13 Cireşar

 

 

În mijlocul verii se celebrează Sfântul Vartolomeu, numit şi Vartolomeul grâului. În această zi nu se lucrează, deoarece este pericol de furtuni şi grindină. Femeile de la sat nu trebuie să toarcă, deoarece învârtirea fusului presupune că vara se învârteşte înspre iarnă, zilele devenind mai scurte.

 

14 Cireşar

 

În „Ziua şoarecilor” nu se munceşte, pentru ca viermii şi şoarecii să nu mănânce recoltele gospodarilor. Dacă plouă de Sf. Onufrie, nu vor mai fi şoareci tot anul.

 


 

 

15 Cireşar

 

 

Ziua Sf. Eliseu se celebrează pentru obţinerea unor recolte îmbelşugate, să nu se măneze holdele şi viile.

 

16 Cireşar

 

Zeiţa Iuno este protectoarea femeilor căsătorite şi se spune că această perioadă este cea mai favorabilă pentru cununii şi, astfel, vor fi legate cele mai tranice căsnicii.

 

17 Cireşar

 

În aceasta lună vegetaţia şi culturile ajung la maturitate maximă, ziua este cea mai lungă din an, dar orice furtună sau vijelie poate distruge lanurile culti-vate cu cereale, livezile şi podgoriile.

 


 

 

18 Cireşar

 

 

Se spune că, dacă tună şi fulgeră în luna lui Cireşar, vara va fi noroasă, dar, dacă vor fi ploi normale, vom avea belşug la Crăciun.

 

19 Cireşar

 

 

Se spune că dacă cineva vrea să știe câți ani mai are de trăit, trebuie să dea ocol unui pom încărcat cu cireșe coapte și să numere câte au căzut pe jos. Numărul fructelor de pe pământ ar corespunde anilor de viață rămași[6].

 

 

20 Cireşar

 

Perioada solstiţiului de vară este un prilej pentru organizarea târgurilor, iarmaroacelor, bâlciurilor, pentru întâlnirea tinerilor în vederea căsătoriei. Târgul de fete de pe Muntele Găina păstrează vie tradiţia, momentul cel mai important fiind târguirea fetelor. Părinţii fetelor puneau pe mese bucate alese, iar tatăl băiatului începea negocierea după degustare. Dacă părinţii erau de acord, fata era chemată la joc, apoi se cântarea pe o scândură în balans, la capătul căreia era pusă zestrea.

 


 

 

21 Cireşar

 

 

Conform tradiţiei, se spune în noaptea de Sânziene dacă se pun bucăţi de pământ cu iarbă în faţa grajdurilor, vitele vor fi ferite de boli şi necazuri, deoarece Drăgaicele vor număra firele de iarbă înainte de a intra în grajd, această activitate ocupându-le noaptea întreagă.

 

22 Cireşar

 

În ziua de Sânziene amuţeşte cucul, ceea ce înseamnă că vara începe să se întoarcă spre iarnă, cucul fiind, în tradiţia românilor, o pasăre oraculară[7] care-şi începe cântecul la Blagoveştenie, la echinocţiul de primăvară, şi îl încheie de Sânziene, solstiţiul de vară.

 

23 Cireşar

 

 

„În noaptea de Sânziene oamenii aşteaptă, speră să-şi găsească perechea. În această noapte înfloresc miraculos florile de sânziene, fetele împletind coroniţe din ele, pe care le aruncă pe acoperiş în zorii zilei; dacă una dintre ele cade de pe acoperiş, va fi semn rău pentru cel căruia i-a fost împletită.”[8]

 

 

24 Cireşar

 

În ziua de Sânziene se joacă Drăgaica, dans ritual, asemănător Căluşarilor, dar e jucat de cete de fete, care străbat uliţele satului, însoţite de un muzicant şi de un steag purtat de una dintre ele, împodobit cu baticuri colorate, spice de grâu, flori de sânziene, usuturoi, pelin, frunze de ferigă şi alte plante miraculoase.

 

25 Cireşar

 

 

În noaptea de Sânziene se mai spune că animalele vorbesc între ele, iar cel care le ascultă află multe secrete. Tot în această noapte înfloreşte „iarba fiarelor”, care străluceşte în noapte ca aurul, iar la răsărit picură sânge, lăsînd în urmă dungi ruginii, de aceea se mai numeşte şi „iarba tâlharilor”, deoarece cu ea se pot deschide toate lacătele şi încuietorile, se pot rupe gratiile şi cătuşele.

 

 

26 Cireşar

 

 

Tot în acest interval de timp mistic înfloreşte feriga, care, de fapt, se înmulţeşte prin spori, având o floare albă, strălucitoare ca o stea, iar cel care o găseşte va avea noroc în viaţă, va putea citi gândurile oamenilor şi va găsi comori ascunse de mulţi ani.

 


27 Cireşar

 

În credinţa populară, Sf. Ioan Botezătorul de vară sau Sânzienele este o zi foarte importantă, deoarce se spune că, dacă plouă în această zi, va ploua timp de 40 de zile şi se va compromite toată recolta de cereale şi alune de pădure.

 


 

 

28 Cireşar

 

 

Sânpetru de vară, Sf. Petru, patronează agricultura şi anunţă începutul secerişului. El este „cel mai mare peste grânare, stăpân al lupilor, cel care păzeşte grindina şi îmblânzeşte seceta, iar atunci când dă din bici, sar scântei, care se prefac licurici, aducând o mare încărcătură acestei sărbători”[9].

 

29 Cireşar

 

Din această zi nu se mai aude cântecul cucului şi al privighetorii, deoarece: „Un singur naş a avut cucul p-atunci, şi ăla a fost Sânpietru. Dar cum o fost el cucul p-atunci; s-a apucat de-a furat caii lui naşu-său. Naşu-său alergă mereu după ei, doar, doar o pune mâna pe ei. De la Sânpietru-nainte cucul iar nu mai cântă, de frica naşu-său, i-e frica că-l aude.”[10]

 

30 Cireşar

 

În această zi se împart zarzăre, colaci, faguri de miere şi lumănări pentru cei adormiţi. În această zi femeile nu-şi piaptănă părul, pentru ca pădurea să încurce cărările lupilor, ca aceştia să nu dea de urma turmelor de oi şi vaci. Pe de altă parte, nu aruncă gunoiul şi cenuşa din casă, nu împrumută nimic, nu cos, nu torc sau nu împletesc.[11]

 

Se spune că lupii sunt „câinii lui Sânpetru”, pe care îi foloseşte în căutarea cailor furaţi. În mediul pastoral, în această perioadă de sărbătoare se practică „jocul sclavilor”, un ritual fecioresc.

 

 

[1] http://www.transilvania-online.com/index. php/component/content/article/54-obiceiuri-si-traditii/194--jocul-cluarilor-in-transilvania

 

[2] http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Calusarii%20de%20JMC.htm

 

 

 

[3] Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Editura Paideia, Bucureşti, 2001

 

 

 

[4] D. Gheorghe, „Ce ritualuri au românii de Rusalii”, Romania Liberă, la data de 23 mai 2010

 

 

 

[5] Ion Ghinoiu, „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997

 

 

[6] http://www.diane.ro/2013/05/ciresele-superstii-si-sursa-de-sanatate.html

 

 

[7] Calendarul popular al românilor

 

 

[8] Calendarul popular al românilor

 

 

[9] Calendarul popular al românilor

 

 

[10] Calendarul popular al românilor

 

 

 

[11] Calendarul popular al românilor

Comentarii (5)

10.06.2015, 11:30

Supetb!

10.06.2015, 11:39

Frumos!

10.06.2015, 11:57

Multumesc dragi Bucătărași!

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

TOP
utilizatori

Valclaudia

13900 puncte

Constelatialeu

7700 puncte

mirela0911

6830 puncte

Rocsi

6560 puncte

 merisor

5200 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Alivenci moldovenesti
  • 04

    D

  • 05

    L

  • 06

    MA

  • 07

    MI

  • 08

    J

  • 09

    V

  • 10

    S

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!