LUNA LUI FLORAR

Postat de Panacris in Cu de toate pe 27 Mai 2015, 16:14

Articol pe placul a 8 bucatarasi
comenteaza
LUNA LUI FLORAR

1 Florar

 

În această zi gospodarii care încă mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată și să-l trateze cu pelin, astfel se va strica. Totodată, tradiția populară spune că e bine să se bea din acest vin pentru a fi ferit de boli în decursul anului.[1]

 

2 Florar

 

În unele zone din Transilvania, punerea Armidenului (ramură verde de fag, stejar sau salcie) face trimitere la faptul că iudeii, vrând să-l prindă pe Isus, au pus ca semn în faţa casei lui o ramură verde. Dimineaţa, mergând la casa unde au lăsat semnul, au constat cu surprindere că toate casele aveau acelaşi semn. Pentru păstrarea acelei amintiri, se pune Armiden la porţi.

 

      3 Florar

 

O sărbătoare importantă a românilor, cu dată fixă, este Sărbătoarea de Armiden, ce reprezintă reminescenţe ale unor ritualuri de fertilitate şi belşug.

În unele zone se împodobesc porţile caselor, unde sunt fete de măritat, cu ramuri de mesteacăn şi se organizează serbări câmpeneşti, oamenii purtând la ei frunze de pelin, ca să alunge strigoii, ielele şi duhurile rele.[2]

 

4 Florar

 

În unele zone din Bucovina, Armidenul se păstrează la poartă până la primul seceriş, iar din lemnul lui se face foc pentru a coace pâinea nouă.

În Transilvania, în schimb, fetele mari se spală cu rouă din flori de măr sau liliac, spunând:

„Să fiu frumoasă

ca floarea de măr (liliac),

Să-i plac lui....”[3]

 

5 Florar

 

Repotinul se sărbătoreşte în a treia marţi de după Paşte, timp de nouă săptămâni, „ca Dumnezeu să înlăture războaiele, răzmeriţele şi vărsările de sânge, care aduc multă pagubă pe capul bieţilor români.”[4] În această zi femeile nu lucrează treburile obişnuite ale casei, ci se întâlnesc mai multe, fac din humă şi paie capace de astupat gura sobei, renumitele ţesături, cuptoare mobile, sub care se coc, prin refractarea căldurii primite, plăcinte, turte, mălai sau diferite mâncăruri.

 

6 Florar

 

Tradiţia mai spune că, în ziua de Repotin, femeile pot să se poarte mai aspru cu bărbaţii, ca răzbunare pentru orice neplăcere din timpul anului, pricinuite de ei.

 

7 Florar

 

Tot în această perioadă românii practică un ritual de invocare a ploii, numit Caloianul, Scaloianul sau Muma ploii în Muntenia. Se confecţioneză, de către căpetenia unei cete de fete de 5-6 ani, o păpuşă de lut, pe care o pun într-un sicriu mic, împodobit cu busuioc, coji de ouă roşii şi îl îngroapă în câmp, prin mărăcini sau pe malul unei ape.

 

8 Florar

 

A treia zi după ce au înmormântat Caloianul, în ziua de Paparudă, se adună fetele din nou, se duc la locul unde l-au îngropat, îl dezgroapă, apoi îl aruncă bocindu-l în fântână sauîntr-o apă curgătoare, cu urarea ca anul să fie ploios şi plin de belşug.

 

9 Florar

 

Papaluga sau Paparuda este întâlnită în Moldova, Muntenia şi Dobrogea, ea are scopul de a invoca ploaia. Dimitrie Cantemir descrie evenimentul astfel: „ţăranii moldoveni iau o fetiţă care nu a ajuns în etatea de zece ani şi o îmbracă în frunze de arbori şi alte plante, împreună cu o ceată de copii alergând pe uliţele satului şi cântând un descântec:

Papalugo, suie-te în cer,

Şi-ţi deschide porţile,

Şi-i trimite ploile,

Ca să crească grânele,

Grânele,

Secările,

Şi meiul

Şi mălaiul!....”.

 

10 Florar

 

În Muntenia, Paparuda este asemănată cu zeiţa apelor, reprezentată printr-o tânără îmbrăcată în trestie şi rogojini din cap până în picioare, plimbându-se prin toate gospodăriile, primind să i se toarne vase pline cu apă, incantând următoarele:

Paparudă, rudă,

Vino de ne udă,

Varsă cu găleata

Peste toată gloata.

 

11 Florar

 

Muncile câmpului şi ale grădinilor devin prioritare în această perioadă, astfel, românii de la sate îşi lasă gospodăriile în grija ceor mai în vârstă, pentru a se putea dedica lucrărilor agrare.

Tot în luna lui Florar, cei care mai au vin în butoaie, trebuie să-l scoată şi să-l trateze cu pelin, altfel se va strica. Tradiţia spune că cel care va bea din vinul tratat cu pelin, va fi ferit de boli în cursul anului.

 

12 Florar

 

Florile au în această lună propriile semne, pe care nu le luăm în consi-derare, şi anume, dacă mireasma lor nu este puternică, ziua următoare va fi senină, în schimb, dacă mirosul este greu, va urma o zi ploioasă.

 

13 Florar

 

Luna lui Florar dezlănţuie şi dansul Ielelor, seducătoare, zburdalnice, tinere şi frumoase, dansând în hore şi lăsând locul pârjolit unde au jucat. Se spune că cei care calcă în acele locuri înnebunesc, iar cei care le aud cântecul rămân muţi.

14 Florar

 

De obicei, Ielele nu sunt făpturi rele, ci doar când sunt prinse în timpul dansului îl pedepsesc pe cel care le-a văzut, prinzându-l în hora lor, iar prin dans şi cântec folosesc vrăji puternice, pocind faţa vinovatului.

15 Florar

 

În unele zone montane din Transilvania, în această perioadă se strâng turmele de oi şi vaci şi se duc la ciobani.

Tot acum se face şi măsurişul oilor, adică se formează stâna, se tocmeşte ciobanul şi se măsoară laptele ce-l dă fiecare oaie, pentru ca la toamnă să se ştie exact câtă brânză trebuie să primească proprietarul oilor.

16 Florar

 

Todorusele, numite în Banat şi Todoru-sale, cad întotdeauna cu 24 de zile înainte de Rusalii. Rusalele, după credinţa bănăţenilor, au fost 7 surori, fete curate, nemăritate, pe care Dumnezeu le-a transformat în zâne. Ele trăiesc mereu, dar umblă printre oameni doar cinci săptămâni.

17 Florar

 

Una dintre datinile importante şi plăcute din Banat şi unele părţi din Tranislvania este nedeia sau ruga, însemnând un mare târg, în care sunt invitaţi şi ospătaţi toţi oamenii din comunitate şi nu numai ei.

 

18 Florar

 

Nedeia se face de trei ori pe an, de Paşte, Ispas şi Rusalii. Atunci se adună cu mic cu mare localinicii şi chiar străinii, se uită supărările, fetele cântă, băieţii chiuie, exprimându-şi durerile inimii şi amorul. Toată lumea se ospătează cu bucatele deosebite ale gospodinelor.

 

19 Florar

 

Nedeile, în Banat, se desfăşoară de-a lungul a trei zile. În prima zi petrec doar feciorii, a doua zi cu toţii, iar în a treia zi „încâlcesc nedeiea, pe la patru ore după amiazi fiecare fecior îşi caută soţie şi, luând-o de mână, se bagă în horă, care e sub conducerea vătafului.”[5]

 

20 Florar

 

Podgorenii respectă ziua de Constantin Graur, deoarece graurii le vor distruge strugurii dacă vor munci în ziua de Sfinţii Constantin şi Elena.

Tot în această perioadă, în unele zone din Muntenia, păstorii se hotărăsc cine le va fi baci, unde vor amplasa stânele şi cine le va păzi pe timpul păşunatului, apoi aprind un foc mare şi trec oile prin acest foc, ca să fie ferite de rele cât vor sta la stână.

 

21 Florar

 

Românii serbează în această zi pe Sfinţii Constatin şi Elena, fiind şi o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită şi Constantin Graur sau Constantinul Puilor, deoarece păsările de pădure îşi învaţă puii să zboare. În unele zone este ultima zi în care se mai pot semăna cerealele.

 

22 Florar

 

În Dobrogea, cu o zi înainte de Înalţarea Domnului, tradiţia spune că e bine ca femeile să ia cu ele „azime calde, ceapă verde şi rachiu, mergând prin sat, să le dea de pomană pentru sufetul morţilor, zicând să aibă pe drum, căci în această zi cred ele că zboară morţii la cer.”[6]

23 Florar

 

În Banat, de ziua Înălţării Domnului se dăruiesc flori, lumânări şi brânză, iar ciobanilor li se oferă câte un caş, toate acestea numindu-se Moşii de Ispas.

 

24 Florar

 

Ispasul sau Înălţarea Domnului cade întotdeauna la patruzeci de zile după Învierea Domnului, şi anume în a şasea joi după Paşte. Este ultima zi în care se mai pot înroşi ouă şi se pregătesc bucate ca la Paşte.

25 Florar

 

În Moldova, Ioan Fierbe Piatră este numit Sf. Ioan care fierbe piatră, iar în Transilvania – Întrăuntul. Are dată fixă, şi anume 25 mai. În această zi nu lucrează nici femeile, nici bărbaţii, deoarece se spune că, dacă vor face treburi, vor fi loviţi de trăsnete atât ei, cât şi animalele, iar culturile vor fi lovite de piatră.

 

26 Florar

 

 

Paştele Cailor nu are o dată fixă, depinzând de ziua de Paşti. Se spune că, atunci când s-a născut Isus, toate animalele erau liniştite, doar caii erau foarte gălăgioşi. Supărată, Maria le-a hărăzit ca doar o dată în an să fie sătui, şi anume de Înălţare, astfel, în această zi, caii se satură de iarbă într-o oră.

 

27 Florar

 

În ziua de Ispas, în Transilvania, mai bine spus în Râşnov, are loc Sărbătoarea Cailor, fiind organizate concursuri de frumuseţe din rândul raselor lipiţan şi friza, concursuri de tracţiune a buştenilor, atelajelor şi diferite  probe de dresaj şi sărituri.

28 Florar

 

Ispas este cel despre care se spune că ar fi asistat la Înălţarea Domnului şi ridicarea la cer a sufletelor celor trecuţi în nefiinţă.

Fetele şi feciorii necăsătoriţi se duc în pădure să adune frunze de alun, pentru a avea noroc în dragoste.

 

29 Florar

 

În luna lui Florar se spune că ploaia caldă şi liniştită este foarte benefică culturilor de grâu şi porumb, iar dacă în serile de mai va mai apărea rouă, va fi belşug la fân şi vin.

O altă suprestiţie spune că, dacă va fi invazie de gândaci de mai, tot anul va fi mănos, iar dacă plouă mult, luna iunie va fi secetoasă.

 

30 Florar

 

Tot în acest interval de timp se ţinea o sărbătoare, azi aproape dată uitării, Bălţatele sau Pestriţele, timp de două zile. În prima zi se lucra până la amiază, apoi a doua zi dimineaţa se serba, iar după-amiază se muncea. În aceste zile înfloreşte feriga şi se scutură floarea de alun, iar cine o culege şi va bea ceai din ea, va fi ferit de boli pe tot parcursul anului.

 

31 Florar

 

„Timpul merge după calendar. Că mergi la lucru, că ţii o sărbătoare sau împlineşti o datină, toate merg la vremea lor. E anume un timp, că nu tot timpu-i bun”, după spusele lui Ceapă Ana din Poiana Mărului, regăsită în Calendarul popular.

 

 

[1] http://traditii-superstitii.ro/luna-mai-o-luna-a-naturii/

[2] Calendarul popular al românilor

[3] A. M. Caşcaval, L. V., Lefter, R. Pop,
D.Răvaru, Calendar popular.
Datini şi credinţe, Vaslui, 2005

[4] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.
   
Studiu etnografic, vol. III, Editura Fundaţiei
   Culturale Române, Bucureşti, 1994

[5] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.
   
Studiu etnografic, vol. III, Editura Fundaţiei
   Culturale Române, Bucureşti, 1994

[6] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.
   
Studiu etnografic, vol. III, Editura Fundaţiei
   Culturale Române, Bucureşti, 1994

Comentarii (3)

27.05.2015, 18:16

27.05.2015, 18:31

Interesant !

28.05.2015, 06:57

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

TOP
utilizatori

Valclaudia

13900 puncte

Constelatialeu

7700 puncte

mirela0911

6830 puncte

Rocsi

6560 puncte

 merisor

5200 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Alivenci moldovenesti
  • 04

    D

  • 05

    L

  • 06

    MA

  • 07

    MI

  • 08

    J

  • 09

    V

  • 10

    S

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!