Omul de pamant

Postat de portiadelumina in Bucataras hai hui pe 9 Ian 2013, 06:15

Articol pe placul a 15 bucatarasi
comenteaza

Aţi văzut voi cum în mână

Dumnezeu a luat ţărână,

Ca să-şi pună chipul sfânt

Într-o formă de pământ?

 

Aţi văzut cum de îndată

A suflat în faţa-i dată,

Şi în chip miraculos

Omul, s-a făcut frumos?

 

Căci pământul negru-n sine,

Nu arăta foarte bine.

Strălucire-n chip de lut,

Aţi văzut cum s-a făcut? 

 

Ştiţi voi despre cum s-a zis

Că trupul a fost închis,

Într-un suflet luminat

Cu care-a fost îmbrăcat?

 

Şi-apoi ştiţi că mai apoi,

Dintr-unu’ s-au făcut doi,

Dintr-un trup şi o simţire,

Doi într-unul din iubire?

 

Off, dar ştiţi că tot apoi,

Când au văzut că sunt goi,

După căderea-n păcat ,

Hăini de piele-au căpătat?

 

Iată raiul au pierdut.

Trupul s-a ’ntors la pământ .

Sufletul a fost închis,

Şi lipsit de paradis.

 

Omul de pământ, ştiţi bine,

E ca mine şi ca tine,

Bun şi rău, trist ori senin,

Plin de miere sau venin.

 

Omul, pe pământ, e rege,

Aşa a fost scris în Lege.

Iar un rege-adevărat,

E slugă-n al său regat.

Ce e omul pe pământ,

Abur, florare, fum sau vânt?

Suntem ură sau iubire,

Suntem clipă-n rătăcire?

 

De eşti mare sau eşti mic,

De ştii totul sau nimic,

De-auzi totul şi de vezi,

N-ai nimic, dacă nu crezi.

 

Omul de pământ, ştiu eu,

E creat de Dumnezeu.

E creat cu scop precis,

Să domnească-n paradis.

 

Omul, în pământ se lasă,

După trup, e a lui casă.

După suflet, cred şi sper,

C-a lui casă e în cer.

 

Am văzut oameni trăind,

Apoi i-am văzut murind,

I-am simţit la asfinţit,

I-am condus la răsărit.

 

Printre lacrimi şi suspine,

Am simţit că este bine,

Ca la timpul hotărât,

Să ne-ntoarcem în pământ.

 

Printre lacrimi seci şi flori,

Am văzut  de multe ori,

Cum ţărâna care moare,

Lasă sufletul să zboare.

 

Iar în clipele senine,

L-aţi văzut pe om mai bine?

L-aţi văzut măcar în scurt,

Ca pe-un ulcior de lut?

 

Lutul din care-s făcut,

Reprezintă-acel pământ,

Care, după a sa fire,

N-are pic de strălucire.

 

Eu, sunt un om de pământ.

Sunt un Adam care-în gând,

Cred şi sper şi îmi doresc,

Să ajung un om ceresc.

 

 Poezie de nepoet, de nebucătar. 

Comentarii (57)

15.01.2013, 16:57

Foarte,foarte frumoasa poezia!!!!

15.01.2013, 17:16

Mulţumesc frumos Mina

20.01.2013, 23:03

Frumoasa poezia...si eu compuneam cand eram mica, dar pe mine ma numeau in gluma "poiata", nu poeta.

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi

TOP
utilizatori

7490 puncte

6130 puncte

5470 puncte

5280 puncte

4620 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Prajitura Lamaita
  • 28

    L

  • 29

    MA

  • 30

    MI

  • 01

    J

  • 02

    V

  • 03

    S

  • 04

    D