Orasul adoptiv...

Postat de Andreea Caroline in Bucataras hai hui pe 18 Aug 2012, 09:56

Articol pe placul a 15 bucatarasi
comenteaza

ceva vreme in urma,mutulica ma invita a scrie despre orasul adoptiv sau chiar de cel natal...

am sa scriu mai intai de cel adoptiv deoarece am lasat in urma tot si am venit aici.nu ma gindeam niciodata ca voi pleca din Galati (orasul natal) fiind o fire foarte atasata de familie,prieteni...insa puterea dragostei e mai mare :) si mi-am urmat sotul.am renuntat si la Facultate lucru care acum nu mi se mai pare asa intelept insa cind suntem tineri credem ca ceea facem e bine.

nu e usor cind vii intr-un loc nou.nu stiam limba,strazi...nimik.acum am ''invatat'' tot dar tot nu ma simt ca acasa.

locuind aici ,Italia nu mai e ceea ce vezi la tv sau in carti.poporul italian nu straluceste.nu generalizam insa prin caracter e un popor zgircit,plin de el si invidios si foarte rasist.Cu foarte mare parere de rau insa ,aici mai rai suntem noi.e adevarat ce se zice,cum ca in strainatate romanii se maninca intre ei...ca nou venit te simti cam stingaci.nu stii cum si ce sa faci,iar Ambasada practic nu face nimik.

cu toate acestea vad aici un alt viitor pentru copii mei.poti realiza ceva fara sa dai spaga in stinga si in dreapta,in spitale nu te vei simti abandonat.aici e o alta mentalitate,decenta si bun simt...calitati ce la romani din pacate lipsesc cu desavirsire...

am ales Italia pentru a-mi urma sotul.acum aleg Italia pentru un prezent si viitor mai bun pentru copii mei.orasul in care suntem e placut,linistit,frumos...se poate vedea din poza.insa pentru mine nu e niciodata ''acasa''...

Comentarii (15)

26.08.2012, 15:59

importanta e familia

26.08.2012, 16:14

Caro,as avea si eu atatea de zis pe tema asta,dar ma abtin pe cat pot,precum zice sotiorul tau,familia este importanta,eu sunt de mai bine de 10 ani plecata,am familia mea aici,acum,cert ca pe timp ce a trecut cumva ,cumva am realizat ce am si pierdut dar si ce am castigat.Este uimitor cum parte din propria mea familie ,de acasa,habar nu mai au cum imi este mie,prin ce greutati am trecut si mai trec,cred inca ca pe aici sunt cainii cu covrigi in coada,vii in Germania sau Europa de west ,stai ,nu faci nimic si primesti totul asa fara munca.Si cel mai mult ma enerveaza cand nu mai poti sa-i multumesti.Am invatat sa imi vad de mine,de sotul meu si de cei pe care ii intereseaaza si doare cu adevarat de mine.va urez fericire si realizari cat mai multe,Cris

26.08.2012, 16:29

mare dreptate ai cris...

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi

TOP
utilizatori

7490 puncte

6130 puncte

5470 puncte

5280 puncte

4620 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Prajitura Lamaita
  • 28

    L

  • 29

    MA

  • 30

    MI

  • 01

    J

  • 02

    V

  • 03

    S

  • 04

    D