LUNA LUI CUPTOR

Postat de Panacris in Cu de toate pe 28 Iul 2015, 21:06

Articol pe placul a 8 bucatarasi
comenteaza

 

 

1 Cuptor

Cosmandinul şi Ana-Foca se celebrează în această zi, pentru a fi feriţi de boli, foc, trăsnete şi de pârjolul soarelui care usucă şi arde plantele.

2 Cuptor

Denumită luna lui Cuptor, iulie este luna fierbinţelilor şi a copturii. Se spune că, aşa cum va fi de cald în luna aceasta, asa de frig va fi în luna lui Făurar. În luna lui Cuptor va fi evitat lucrul, pentru a se păzi de fulgere, tunete şi grindină.

3 Cuptor

Prima săptămână a lunii lui Cuptor se numeşte „săptămâna secerişului”, grâul secerându-se de la răsăritul soarelui până la asfinţit. În unele zone, dacă arşiţa este prea mare peste zi, se seceră noaptea, când e lună plină.

4 Cuptor

Luna lui Cuptor, a soarelui şi a focului, a spicelor coapte şi a secerişului, a racului ce dă înapoi zilele de după solstiţiu, a leului mândru cu coama de aur, e luna imperatorului Iulius.[1]

5 Cuptor

Dintotdeauna români, au atribuit grâului o origine divină, drept pentru care este prezent în toate ritualurile de trecere: naştere, cununie, moarte. În prima baie a bebeluşului se punea grâu, la ieşirea mirilor din biserică se arunca grâu, ce înseamnă bogăţie şi fertilitate, iar la moarte, pomana tradiţională, coliva, e făcută tot din grâu.[2]

6 Cuptor

„După credinţa ţăranilor noştri din unele regiuni, dacă te uiţi mai aproape de boabele de grâu bagi de seamă că pe fiecare boabă de grâu e înfăţişată faţa lui Hristos!”[3]

7 Cuptor

Se spune că atât cât e de cald în luna lui Cuptor, tot atât va fi de frig în Faur.

8 Cuptor

„Treaba de astăzi nu se lasă pe mâine.”[4]

9 Cuptor

„Pricupul” are un rol important în coacerea cerealelor, apărându-le de primejdiile meteorologice. Dacă oamenii nu celebrează ziua, Sf. Pricup trimite fulgere, trăsnete, grindină sau arşiţă sau, sub formă de lup, răpeşte copiii celor care au lucrat în această sărbatoare. Moţii din Apuseni cred că pe toţi cei care nu respectă ziua Pricupului îi iau pe sus două vânturi puternice, numite Harcodan şi Dornados.

10 Cuptor

Sezonul nunților a început ceea ce înseamnă că trebuie să știm toate tradițiile și superstițiile legate de această superbă zi. În Oltenia sunt câteva tradii care trebuiesc păstrate cu sfințenie, astfel ceva rău se va abate asupra ta și a familiei tale, așa că este bine să știi despre ce este vorba.  Aruncarea cu orez și grâu peste proapătul cuplu. Bătrânii de la sate spun că acest obicei ajută ca tinerii însurăței să-și întemeieze o familie mai, să nu aibă probleme când vine vorba de copii dar vor avea și o viață îmbelșugată plină de fericire.[5]

11 Cuptor

În unele zone, mireasa împreună cu fratele de mână și alaiul merg la ce-a de-a treia fântână, spre răsărit, numărată de la casa miresei, însoțiți de lăutari. Pe drum mireasa și fratele de mână poartă un ulcior, legat cu ștrengar țesut. Când ajung la fântână, flăcăul scoate apă de trei ori, și de fiecare dată împreună cu mireasa, stropește mulțimea cu un mănunchi de busuioc, înmuiat în apa din ulcior, în semn de urare de măritiș.[6]

12 Cuptor

În Maramureș este un obicei care este ținut și astăzi. Mirele și mireasa trebuie să se spovedească înainte de a-și uni destinul , între ei având loc un ritual în care cei doi se iartă reciproc.  În drumul spre casă sau spre localul unde va avea loc petrecerea, localnicii aruncă cu apă în fața alaiului, simbol al fecundității și al belșugului.  Mireasa nu trebuie să poarte perle, fiindcă acestea vor însemna lacrimile ei.[7]

13 Cuptor

Denumită popular luna lui Cuptor, luna iulie se mai numeşte şi luna fierbinţelilor şi a coacerilor.

14 Cuptor

În stânele din Carpaţii Meridionali le este interzis oierilor ca, după urcarea turmelor la stâne, să coboare în sat sau să fie vizitaţi de femei până la Sântilie, când turmele coborau la iernat, deoarece curăţenia lor trupească era condiţia prosperităţii turmei. Miţuitul mieilor, adică tunderea mieilor, are loc în miezul verii pastorale, de Sf. Ilie, când are loc prima întâlnire a ciobanilor cu soţiile sau logodnicele lor.[8]

15 Cuptor

„Ciurica” este o divinitate care „ciuruie în bătaie” pe toţi cei care muncesc de ziua ei. În această zi ei se pot îmbolnăvi sau lupii o să le mânânce vitele dacă torc, cos sau spală.

Ca pe tot parcursul anului să nu fie certuri în familie în această zi. Femeile primeau puteri speciale, aveau dreptul să poruncească şi chiar să-şi pedepsească bărbatul în ziua de 15 iulie.

16 Cuptor

 

Dacă Cricovii de Vară nu sunt respectaţi cum se cuvine, prin ofrande şi odihnă, vor provoca furtuni, prăpăd în turmele de vite şi, de asemenea, oamenii vor fi loviţi de boli necruţătoare.

În această perioadă, 16-18 iulie, se sărbătoresc Sf. Mc. Chric şi Iulita, Sf. Mc. Atinoghen, Sf. Mare Muceniţă Marina.

17 Cuptor

Cricovii de Vară, numiţi şi Cricovii Marinei, sunt divinăţi periculoase, care abat vreme rea şi furtună asupra oamenilor care nu-i celebrează şi asupra animalelor dăunătoare.

Mamele împart vecinilor mături făcute din pelin, pui de găină, porumb fiert şi flori de toate soiurile.

18 Cuptor

Sf. Marina este protectoarea sufletului copiilor trecuţi în nefiinţă. Femeile însărcinate respectă în mod deosebit această sărbătoare, de frica bolilor. Este ziua prielnică culegerii plantelor medicinale.

19 Cuptor

Perioada cea mai toridă a anului e marcată de Pâlniile, Palilele sau Panteliile, Sf. Foca, – patronul incendiilor devasta-toare, şi fraţii săi, Ilie Pălălie şi Pantelimon, care dacă nu sunt celebraţi, vor pune recolta în primejdia focului, iar familia va fi afectată de boli aducătoare de „fierbinţeală!”[9]

20 Cuptor

Sărbătoarea Sfântului Ilie este dedicată cultului strămoşilor, pomenindu-se cel mai mult copiii morţi, împărţindu-se copiilor mere dintr-un măr neatins. Tradiţia spune că merele nu trebuie culese până la Sf. Ilie, deoarece „mărul este un dar al lui Dumnezeu, făcut de Sf. Ilie”, el fiind patronul merelor verzi timpurii.[10]

21 Cuptor

Începe săptămâna Paliilor, care se spune că sunt surorile Sfântului Ilie, iar Ilie Palie ar fi fost fratele, tatăl sau vizitiul Sfântului Ilie.

22 Cuptor

Pentru ţăranul român, interdicţiile între aceste sărbători erau greu de ţinut, deoarece este o perioadă prielnică secerişului, în care se munceşte de la răsărit până la apus, se scoate ceapa şi usturoiul din straturi, ca să nu încolţească, se pregătesc hambarurile, podurile şi magaziile pentru a adăposti recoltele, se seamănă varza şi spanacul a doua oară, se curăţă de buruieni şi se sapă viile, ca să nu se strice strugurii.

23 Cuptor

În această zi se celebrează Sfântul Mucenic Foca, care este responsabil cu arşiţa şi incendiile care pârjolesc culturile de cereale.

24 Cuptor

În această perioadă, în calendarul apicol se recoltează mierea, se „retează stupii” sau „se tund stupii”. Prisăcarii pregătesc vasele de colectare, se împart faguri de miere, deoarece mierea are propietăţi magice, de vindecare şi protecţie.[11]

25 Cuptor

Se spune că albina s-a certat într-o zi cu părinţii ei, iar Sf. Ilie, aflând de asta, s-a mâniat şi a lovit-o cu biciul lui de foc; de atunci are albina dungi negre pe corpul ei subţire, după cum a încins-o Sfântul cu biciul ei.

26 Cuptor

Sărbătorile focului din luna lui Cuptor sunt prăznuite prin organizarea nedeilor şi a horelor în comunităţile pastorale, celebrând tradiţiile prenupţiale prin „Hora de Sântilie”. Tinerii păstori coborau în sat şi le dăruiau fetelor iubite câte un caş rotund ca soarele şi o furcă de tors cioplită de ei la stână, după care le luau la joc în horă. Fetele care nu erau băgate în această horă trebuiau să aştepte până anul viitor luna lui Cuptor, pentru a fi peţite, astfel jocul impunea ordine şi echilibru în viaţa sătenilor. [12]

27 Cuptor

 

În această zi se celebrează Pintilie călătorul, fratele mai mic al Sfântului Ilie, rugându-l să nu aducă furtuni şi vijelii asupra recoltelor. Se spune că este sfârşitul verii şi se încep pregătirile pentru întâmpinarea toamnei.

28 Cuptor

„Miţuitul mieilor”[13] este tot o sărbătoare pastorală cu conotaţii erotice şi constituie prima întâlnire a ciobanilor cu nevestele sau logodnicele lor, deoarece ciobanii îşi impuneau până la Sf. Ilie o perioadă de castitate pentru prosperitatea turmei.

29 Cuptor

Tradiţia spune că Ilie a fost un om obişnuit, păstor, agricultor sau negustor de vite, dar a fost amăgit de diavol şi şi-a omorât întrega familie, iar pentru aceste crime trebuie să-şi ispăşească întrega viaţă prin diferite penitenţe: „stă închis 40 de zile într-un bordei, cară apă cu gura mergând în genunchi, pentru a uda un lemn putred, adună lemne din pădure 9 ani pentru a clădi un rug imens în care se aruncă şi arde de viu, păzeşte o turmă de oi în vârf de munte”[14].

30 Cuptor

În cele din urmă, Ilie a fost iertat de Dumnezeu, l-a dus în cer, unde i-a dat loc între sfinţi, o trăsură de foc cu doi sau patru cai înaripaţi şi un bici cu foc, cu care să alunge diavolii. Se spune că „tunetul ar fi zgomotul făcut de huruitul trăsurii lui de foc, iar trăsnetul biciul de foc cu care loveşte diavolii care se ascund pe pământ, în turlele bisericilor, prin pomi, pe sub streaşina caselor şi în corpurile animalelor, în special în câini şi pisici.”[15]

31 Cuptor

Sântilia, Nedeia, Poiana lui Sântilie, Nedeieu, Nedeuţa, Nedeiţele, Rugă, Goroveie sunt denumiri diferite, în funcţie de zonă, pentru sărbătorile pastorale din această lună, similare cu sărbătorile agrare, Drăgaica sau Sânzienele, doar că atunci soarele este în punctul maxim al ascensiunii sale, iar acum, de Sântilie, se află în declin, spre echinocţiul de toamnă[16].



 

[1] Calendarul popular al românilor

[2] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

[3] Lucian Blaga, „Spaţiul mioritic” în Trilogia culturii, Editura Humanitas, Bucureşti, 2011

[4] Proverb românesc

[5] http://www.favorittv.ro/traditii-obiceiuri-superstitii-legate-de-nunta

[6] idem

[7] idem

[8] Calendarul popular al românilor

[9] Calendarul popular al românilor

[10] Calendarul popular al românilor

[11] Calendarul popular al românilor

[12] Calendarul popular al românilor

[13] Calendarul popular al românilor

[14] I. Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1997

[15] T. Pamfilie, Sărbătorile de vară, Editura Saeculum, Bucureşti, 1997

[16] Julia Maria Cristea, Timp şi sărbătoare la români, Carpathia Press, Bucureşti, 2006

 



Comentarii (2)

28.07.2015, 22:01

28.07.2015, 22:48

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi

TOP
utilizatori

Valclaudia

13900 puncte

Constelatialeu

7700 puncte

mirela0911

6830 puncte

Rocsi

6560 puncte

merisor

5200 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!