Coaja de ceapa

Postat de Sidy in Legume pe 16 Iun 2015, 09:02

Articol pe placul a 11 bucatarasi
comenteaza

O cenușăreasă transformată în regină: 

 

Povestea pe care v-o spun datează din vremu­rile când gospodinele nu aruncau aproape nimic din alimentele pe care le preparau. Pe vremea lor, deșeurile casnice aproape că nu existau, iar când existau erau "reciclate” cu mult folos. Coaja de ceapă, de pildă. Străbunicile noastre au folosit-o inițial pentru vopsirea firelor de lână. Cojile se fierb cu puțin oțet, apoi se strecoară. Lâna înmuiată în prealabil în apă se fierbe apoi în decoctul maroniu. Între timp doam­­nele, neavând henna la prăvălii, au început să-și vop­sească și părul cu decoctul concentrat de coji de cea­pă. Nici nu era greu de observat cădupă câteva pro­ceduri părul devenea mai bogat și mai sănătos, mă­treața dispărea fără urmă. Cu infuzia din coji se făcea și gargară în cazuri de răceală cu dureri în gât. Dacă pe timp de vară, gospodăriile țărănești nu duceau lipsă de remedii verzi, pentru accidente nefericite precum  tăie­turi în timpul bărbieritului, rosături la picioare, opări­turi, iarna locurile afectate se presărau cu pulberea obți­nută din cojile uscate de ceapă sau se tamponau cu decoct din coji. Și cum proteja coaja de ceapă rănile de infecții, tot așa proteja și morcovii din beci, puși la păstrare, de dezvoltarea bolilor specifice ce înjumătățesc roada până primăvara. Fiecare strat de morcov se presăra cu coji de ceapă uscate bine. La fel se proceda și cu fruc­tele. Merele și perele sunt protejate de infecții micotice, folosind metoda nepoluantă cu foi de ceapă. Coaja de ceapă poate fi păstrată ani de zile în­tr-un loc uscat, fără a-și pierde acțiunea tera­peu­tică. Dar cu o condiție foarte importantă: vom lua coji de la bulbii complet sănătoși. 

 

Remedii naturiste cu foi de ceapă uscate 

Din cercetările realizate la Institutul de chimie bioorganică din Rusia putem afla ce componență boga­tă în elemente curative are produsul acesta sortit arun­cării. 

Problemele cardiace - Cojile de ceapă conțin sub­stanțe ce întăresc imunitatea, tonifică activitatea inimii, activează producerea secreției biliare. Cei ce suferă de hipertensiune arterială își pot îmbunătăți vizibil starea organismului datorită consumului de ceai din coji de ceapă. 

 Tuse - Când răceala este asociată cu o tuse seacă, decoctul ne poate ajuta prin efectul expectorant, iar unele dereglări ale tractului gastro-intestinal sau renal se diminuează datorită efectelor diuretic și purgativ. Precum și ceapa pe care o învelește, coaja are un efect antiseptic. 

Crampe musculare și dureri de cap - Zilnic se bea un ceai preparat dintr-o linguriță de coji de cea­pă, care se infuzează timp de 10 minute, în 200 ml de apă fierbinte. Jumătate de pahar (NULL ml) se bea la ora 18, restul la ora 21. Tratamentul poate fi de lungă dura­tă, uneori efectul apare la 3 luni după consumul zilnic, dar cura nu se întrerupe. 

Picioarele "vinete” provocate de hemoragii sub­cutanate își îmbunătățesc aspectul după trata­men­tul cu coji de ceapă. Rutina din coji întărește pereții vaselor sanguine și previne spargerea de capilare. 

 Ceaiul din coji scade iritația ochilor și menține acui­tatea vizuală - o veste bună pentru cei ce au un servi­ciu legat de încordarea sau de suprasolicitarea ve­derii, urmată de înroșirea ochilor și schimbarea oche­larilor cu dioptrii mai mari. 

 Dereglarea ciclului menstrual dă multă bătaie de cap. Pentru reglarea lui, se bea un ceai dintr-o lin­gură de coji, ce se infuzează în 300 ml de apă. Ceaiul se bea în 3 tranșe, în timpul zilei, în cure lunare de 7 zile, în­ce­pând din a 10-a zi după terminarea menstrua­ției. (Pre­paratele din coji de ceapă și usturoi nu se păs­trează mai mult de 24 de ore, trebuie să le pre­parați zilnic.) 

 

De unde, totuși, are coaja subțire și uscată de ceapă atâtea puteri de vindecare?

Dacă cercetăm atent un pe­tic de coajă prin tubul microscopului, vedem de-a lun­gul nervurilor câteva rânduri de cristale alun­gite, în formă de ace, de un galben deschis. Sunt cris­talele uneia dintre cele mai active flavonoide - querci­tina. Se găsește și în cojile de usturoi, în ceaiul verde și în mere, unde are un rol important, de ceas biologic ce blochează admisia de oxigen la punctul de creștere al cepei și al usturoiului, ca să nu încol­țească înainte de perioada optimă. Până la sfârșitul secolului XX, quercitina a fost cunoscută de medici ca un reme­diu antiinflamator, antihista­minic, folosit cu succes în tra­tarea afecțiunilor aparatului locomo­tor (dureri reu­matice, artrită), aparatului respirator (astm, bron­șită). Mulți doctori îl apreciază ca un remediu bun pentru profi­laxia bolilor cardiace, care scade  riscul de trom­boză, de infarct miocardic și al accidentelor vas­cular-cere­brale. Anul 1996, când au fost publicate rezul­tatele cercetărilor legate de proprietățile anti-tumorale ale quercitinei, a intrat în analele medicinei viitorului. Savanții au descoperit o proprietate unicat a flavo­noi­dei de a acționa asupra genei r-53, respon­sabilă pentru distrugerea ce­lulelor canceroase. În afară de preven­ție, poate fi folosită și în tratarea cancerelor de sân, pros­tată, intestin gros, creier, plămâni, în ca­zuri de lim­fosarcom și lim­fogranulomatoză. Este clar că noi tre­buie să ne străduim să obținem acest antioxi­dant din produsele naturale și în can­ti­tăți mari, dacă vrem să pre­ve­nim prăbușirea dezastru­oasă a sănătății. 

 

Comoară pentru agricultori 

Toată lumea știe câte ceva despre produsele bio, cele ce au crescut și s-au consumat de când lumea în Ro­­mânia, dar care dispar cu viteză maximă, datorită pro­gresului înregistrat, în special în domeniul chimiei. Glo­balizarea în agricultură a dus la renunțarea și uita­rea vechilor metode de îngrijire a plantelor, veri­ficate de-a lungul secolelor. Pentru creșterea volumului de producție agricolă putem să ne bazăm, împreună cu alte metode, și pe de­coctul din coji de ceapă, care conține tot setul de micro­elemente: calciu, potasiu, magneziu, fier, cupru, crom, seleniu și multe altele. Decoctul este un îngră­șământ bun, stimulează creșterea plantelor, în același timp el distruge microflora patogenă din sol. Acționea­ză asu­pra plantelor precum ginsengul asupra omului. Plan­tele devin mai rezistente în lupta cu dăunătorii și cu bolile specifice. Plantele de cameră, udate și stropite cu decoct din coji uscate de ceapă, capătă un aspect sănătos și se dezvoltă mai bine. La 5 litri de apă fierbinte, se adaugă 5 linguri de coji de ceapă, se poate și în amestec cu usturoi. 

 

Pentru castraveți. 

1. Dacă frunzele castraveților din grădină încep să se îngălbenească, doi pumni de coji de ceapă se pun într-o găleată cu apă caldă, se aduce apa până la fierbere, se lasă 6-8 minute pe foc și apoi se infuzează acoperit, până la răcire. La fiecare 8 litri de apă pentru udat se adaugă 2 l decoct de coji. Frunzele se stropesc abundent. Cojile rămase se întind la rădăcinile plantelor pentru acoperirea solului și prevenirea evaporării. 

2. Castraveții atacați de dău­nători sau micoze se salvează cu infuzie din 200 grame coji de ceapă, în 10 l de apă. Cojile se lasă în apă timp de 4-5 zile, se strecoară și se stropesc plantele de 3 ori, cu un interval de 5 zile între stropiri. 

 

Păduchi de frunze, gândaci de Colorado, fluturi dăunători. 

 

Se așează într-o găleată,până la jumătate, coji de ceapă, se adaugă câte un pumn de coji de usturoi și pe­lin tocat, și se umple apoi găleata cu apă fierbinte. Se infuzează 24 de ore, se strecoară și se diluează 1:1 cu apă curată. Se stropesc plantele afectate. Merii se stro­pesc după înflorire, începând de la prima seară caldă (nu mai puțin de 15 grade), la apusul soarelui, din 7 în 7 zile, timp de 4-6 săptămâni, cât zboară flu­turașii. Pentru o prindere mai bună de frunze, se adaugă câte 2 g de săpun la fiecare litru de apă. 

 

Pentru varză. 

 

Ca să protejăm varza de fluturi, în una din soluțiile cu coji de ceapă se înmoaie timp de 2 ore resturile de pastă de dinți rămase prin tuburile mai vechi, și se stropesc căpățânile de varză. Mai există și o metodă mai modernă: stropirea cu Coca-Cola, efectul este asigurat. 

 

 

 

 

 

 

Comentarii (2)

16.06.2015, 09:10

16.06.2015, 11:20

Multumim pentru articol!

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

TOP
utilizatori

Valclaudia

13900 puncte

Constelatialeu

7700 puncte

mirela0911

6830 puncte

Rocsi

6560 puncte

 merisor

5200 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Clatite cu branza telemea si malai
  • 05

    L

  • 06

    MA

  • 07

    MI

  • 08

    J

  • 09

    V

  • 10

    S

  • 11

    D

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!

Madlene

de Criss 6

Madlene

la 06:05

Cotlet de ton la grătar

de Bunica 6

Cotlet de ton la...

ieri la 20:05

Prăjitură frageda cu mere

de Bunica 6

Prăjitură...

ieri la 19:51

Gustare cu friptură de curcan

Gustare cu...

ieri la 19:24