Tradiții și obiceiuri din luna lui Mărțișor

Postat de Panacris in Cu de toate pe 20 Mar 2015, 17:53

Articol pe placul a 26 bucatarasi
comenteaza

Am adunat într-o carte aceste informații în urmă cu vreo 4 ani;) Cartea am denumit-o ”Addendum Gastronomic”. Ea cuprinde tradiții și rețete zilnice, plus lucrările mele artistice ;) Cărtica e bună de publicare dar,  nu s-a reușit publicarea ei din motive financiare:( Așa că m-am decis să public aici, pe blog-ul, chiar și site-ul meu ;) Sper să vă delectez și chiar să vă fie de folos;) Lunar voi veni cu câte un articol;) Iar rețetele din carte sper că le voi putea posta zilnic :D ;) Muncă de sisif, dar provocările chiar îmi plac ;) Să

1 Mărţişor

Această zi marcheză începutul zilelor Babei Dochia şi începutul Noului An Agrar. În unele zone, denumirea de mărţişor este înlocuită cu termenul Cap de primăvară pentru a desemna această sărbătoare.

2 Mărţişor

În această săptămână se dăruiesc şnururi împletite din două fire de lână, unul alb şi altul roşu, de care atârnă un obiect decorativ. Cele două culori răsucite reprezintă trecerea timpului de la iarnă la vară.

3 Mărţişor

Mărţişorul este purtat fie la mână, fie la gât, fie la piept. Se spune că cel care îl poartă are noroc şi este ferit de boli pe tot parcursul anului. În Moldova şi Bucovina mărţişorul este purtat şi de flăcăi.

4 Mărţişor

Perioada în care se poartă mărţişorul variază în funcţie de zonă: numai în ziua de 1 martie, până la 9 martie, câteva săptămâni, toată luna martie sau chiar până la Sf. Gheorghe sau Florii.[1]

5 Mărţişor

Zilele Babei Dochia se sărbătoresc în perioada 1-9 martie. În unele sate, şnurul mărţişorului era păstrat ca talisman împotriva deochiului din această perioadă.

6 Mărţişor

Există şi acum credinţa că şnurul mărţişorului conţine cele 365 sau 366 de zile ale anului. Baba Dochia toarce acest fir în timp ce urcă oile la munte primăvara, la începutul anului agrar.

7 Mărţişor

Dimitrie Cantemir, în „Descrierea Moldovei”, menţionează prezenţa Babei Dochia, asemuind Ceahlăul cu Olimpul. „Drept în vârf se vede o statuie străveche, înaltă de cinci coţi, înfăţişând, de nu mă înşel, o bătrână cu douăzeci de mioare, din a cărei parte firească curge într-una un izvor”.

8 Mărţişor

Baba Dochia, marea zeiţă, nesocoteşte puterea zeului Marte sfidându-l, astfel Marte se supără şi împrumută de la fratele mai mic, Februarie, câteva zile friguroase. Baba Dochia moare îngheţată lângă oile sale după ce leapădă cele 9 cojoace, fiind păcălită de zilele schimbătoare, călduroase.[2]

9 Mărţişor

Mucenicii, măcenicii sau sfinţii, comemorează pe cei 40 de sfinţi martirizaţi la Sevastia, dându-se de pomană 40 de colăcei în formă de 8, unşi cu miere. În cinstea sfinţilor se beau 40 de pahare, se mănâncă 40 de sarmale şi 40 de plăcinte.

10 Mărţişor

În unele zone se aprind focuri peste tot, peste ogoare, se loveşte cu cizmele în foc, crezându-se că astfel va veni căldura mai repede, şi se rostesc diferite strigături magice:

„Ieşi căldură din pământ,

Intră tu frig în pământ,

Sfinţilor, noi vă rugăm

Căldura să chemaţi,

Şi gerul să-l îngropaţi!”

11 Mărţişor

În această perioadă încep pregătirile pentru Postul Paştelui. Săptămâna dinaintea Lăsatei Secului se numeşte Săptămâna Cârnărează, când se mănâncă produse din carne, inclusiv miercuri şi vineri.

12 Mărţişor

Săptămâna ce precede Cârneaza va fi o săptămână intermediară, cu regim alimentar normal, numită Vrâstata.

13 Mărţişor

De Lăsatul Secului sau Lăsata Secului, în unele zone copiii dădeau foc unor roţi de căruţă, de cauciuc, înfăşurate în paie, le aprindeau şi le dădeau drumul de pe dealuri. În Oltenia şi Muntenia se făcea o petrecere mare în jurul unui foc mare, fiecare aducându-şi lemnele proprii.

14 Mărţişor

De Lăsatul Secului de carne, numit în unele zone „Zăpositul ăl mic”, „Moşii de piftii”, se împart produse din carne „cotoroage”, adică răcituri, mai ales în Oltenia.

15 Mărţişor

Urmează Săptămâna Brânzei, Săptămâna Albă sau a Nebunilor, când se pot consuma produse lactate şi ouă.

16 Mărţişor

În prima zi a Postului Paştelui, în Moldova, mai ales, se ţin „Polocaniile” sau „Spolocania”, când oamenii beau foarte mult deoarece se spune „că-şi spală gura şi stomacul, să fie curaţila începerea postului” şi „se mănâncă numai moare de curechi cu hrean şi azimă nedospită (pâine nedospită), copată în vatră, căci iartă Dumnezeu păcatele”.

17 Mărţişor

Ziua Cuviosului Alexie, omul lui Dumnezeu, numit şi Alexie Bojii, vesteşte începutul Anului Piscicol şi totodată ziua în care şerpii ies din adăposturile lor, iar gângăniile şi insectele revin la viaţă.

18 Mărţişor

De ziua Şarpelui se fac focuri în curte, livezi şi grădini, se ard cârpe cu care se afumă casele pentru alungarea şerpilor, salamandrelor, broaştelor şi şopârlelor, deoarece ies din perioada de hibernare.

19 Mărţişor

În prima sâmbătă după Lăsatul Secului, în Săptămâna Mare, se celebrează Sfântul Toader, Sântoader, care este o sărbătoare mobilă, adică nu are dată fixă.

20 Mărţişor

O atenţie deosebită se acordă în această perioadă curăţeniei tuturor lucrurilor din casă, pentru a asigura curăţenia necesară postului.

21 Mărţişor

Săptămâna aceasta se mai numeşte şi Caii lui Sântoader, după reprezentările mitice care purifică timpul şi spaţiul după Lăsatul Secului. Împreună cu Baba Dochia, Caii lui Sântoader rup lanţul lui Sântion, înlocuind iarna cu vara.[3]

22 Mărţişor

Cele 40 de zile de post din Postul Mare sunt calculate simbolic prin analogie cu Biblia; potopul a durat 40 de zile, timp de 40 de ani au călătorit israeliţii prin deşert, Isus a petrecut 40 de zile în deşert pentru a primi mesajul divin.

23 Mărţişor

În Bucureşti, Baterea Aliviţei se face seara după cină, astfel: „se leagă de un cui bătut în tavan o aţă lungă până să vie în dreptul pieptului copiilor. La capătul de jos al aţei se leagă o bucată de alviţă cât o portocală de mare. Doi copii, până la vârsta de 15 ani cel mult, se pun faţă în faţă, având aliviţa între ei, un al treilea face vânt alviţei, copiii trebuie să o prindă cu gura, fără să pună mâna.” Cel care o prinde e lăudat de toată lumea şi apoi se dă foc aţei, ca să se afle norocul în acel an.[4]

24 Mărţişor

În alte zone, alviţa se pune într-un castron cu tărâţe, apă şi un „franc”. Copiii încearcă pe rând să scoată banul din castron. Cel care îl găseşte îl şi păstrează.

„Dar care o poate scoate în dinţi, a lui rămâne paraua. Şi petrecerile urmează aşa până la miezul nopţii. Mesenii mănâncă, beau, spun, râd şi se veselesc.”[5]

26 Mărţişor

„În ziua de Blagoveştenie, după credinţa românilor, se dezleagă limba tuturor păsărilor cântătoare, spre a putea cânta, şi cu deosebire a cucului, care a fost uliu toată iarna, iar la Buna Vestire se preface iarăşi în cuc.”[6]

27 Mărţişor

În ziua de Buna Vestire este bine ca bărbaţii care vor să fie mari pescari în decursul anului, să meargă la biserică, să ia anafură şi cu aceasta să meargă la pescuit. Peştele pe care îl va prinde cu anafură, îl va trimite înapoi în apă cu anafură şi pentru ceilalalţi peşti,
 ca să-i meargă bine la pescuit pe parcursul anului.

28 Mărţişor

În zona Reghinului, în Transilvania, se spune că, dacă cineva vrea să fie vântor bun în decursul anului, în ziua de Blagoveştenie să meargă în pădure cu o bucată de anafură, pe care o va pune la ţintă; dacă o nimereşte, va curge sânge din ea; totuşi e un păcat mare şi de aceea nimeni nu încearcă.

29 Mărţişor

Blagoveşnicul (Arhanghelul Gavriil) cade întotdeauna a doua zi după Buna Vestire şi este sărbătorit îndeosebi de femei, pentru că a adus Buna Vestire despre Naşterea Domnului.

30 Mărţişor

Se spune că, dacă vezi în această perioadă o singură rândunică, vei fi singur tot anul, dar dacă vezi mai multe rândunici, nu vei mai rămâne singur.

31 Mărţişor

De Buna Vestire „se dezleagă” limba păsărilor cântătoare şi în mod special al cucului.

Se spune că, odată cu cântatul cucului, începe semănatul orzului. Tot atunci se scot stupii la vărat, se scoate via, se sădesc pomii şi diferite pomuşoare.”[7]

Tot în această zi se mănâncă peşte.

 

[1] A. M. Caşcaval, L. V. Lefter, R. Pop, D. Răvaru, Calendar popular. Datini şi credinţe, Vaslui, 2005

[2] A. M. Caşcaval, L. V. Lefter, R. Pop,      D. Răvaru, Calendar popular. Datini şi  credinţe, Vaslui, 2005

[3] A. M. Caşcaval, L. V. Lefter, R. Pop, D. Răvaru, Calendar popular. Datini şi credinţe, Vaslui, 2005

[4] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1994

[5] C. D. Gherorghiu, Şezătoarea, Fălticeni

[6] Simeon Florea Marian, Sărbătorile la români.    Studiu etnografic, Editura Fundaţiei    Culturale Române, Bucureşti, 1994

[7] A. M. Caşcaval, L. V. Lefter, R. Pop,
D.Răvaru, Calendar popular. Datini şi credinţe, Vaslui, 2005

Comentarii (11)

Teo

21.03.2015, 21:44

Salut ideea ta de a impartasi cu noi documentarul tau!e pacat sa ramana cartea inchisa intr-un sertar,caci menirea ei e alta!si eu sunt pasionata de folclor,de obiceiuri si traditii populare;pastrez cu sfintenie multe obiecte care vorbesc despre ocupatiile strabunilor:razboiul de tesut rogojini.masina de tors bumbac,razboiul de tesut asternuturi etc.!

26.03.2015, 08:20

26.03.2015, 09:04

Mulțumesc Teo!

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi

TOP
utilizatori

7490 puncte

6130 puncte

5470 puncte

5280 puncte

4620 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Cizmele lui Mos Nicolae
  • 29

    MA

  • 30

    MI

  • 01

    J

  • 02

    V

  • 03

    S

  • 04

    D

  • 05

    L

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!

Madlene

de Criss 6

Madlene

ieri la 18:07

Sarmalute din quinoa, la CrockPot

Sarmalute din...

ieri la 15:18