Intra în „Poveştile bucatariei romaneşti“. In fiecare vineri cu Jurnalul!

Postat de Bucataras in Concurs pe 4 Aug 2010, 00:25

O după-amiază de vară, cândva pe la sfârşitul anilor '90. Aerul, deasupra asfaltului de capitală balcanică, tremura "blurat". Părea că păşesc pe cărbunii unui grătar întins cât o jumătate de ţară. Tălpile ardeau. Grăbeam să ajungem undeva, la o terasă umbrită, la întâlnirea cu Radu. 


PATRIARHUL GASTRONOMIEI NAŢIONALE
În Bucureştiul canicular, Radu Anton Roman ieşea rar, de la o vreme preferând să-şi consume bună parte din timp adâncit în studiul cărţilor de bucate, de istorii şi mărturii, scormonind după informaţii puţin ştiute, demult uitate, despre "pohta" de mâncare a neamului din care ne tragem. 

În ziua şi-n vara despre care vorbesc, Radu Anton Roman nu era încă acel patriarh al gastronomiei naţionale despre care povestim de vreo 11 ani încoace. Era scriitorul, prietenul, bonomul, gurmand-gurmetul aţâţat de pofte - şi nu doar de lăcomii culinare, cum pe nedrept zic unii, ci înfometat de cultură, de cuvinte, de noime şi sensuri ale lumii în care trăim şi în care trăit-au strămoşii - şi era, într-un fel, in nuce, şi cel care urma să fie: antropologul culinar (mai mult sau mai puţin), bucătarul, tele-"personagiul" adulat de public (dar asta, pe-atunci, nici el nu ştia că o să devină)...


BUCUREŞTIUL FIERBINTE
Nici întâlnirea din după-amiaza aceea nu era propriu-zis "cu Radu" (abia acum, după 12 ani şi mai bine, îi spun aşa, pentru că atunci l-am văzut prima dată), ci cu un grup de amici vechi, buni convivi, pătimaşi cozeuri (fiecare în parte şi luaţi laolaltă, încât se-ntreceau a-şi lua vorba din gură), în mijlocul cărora nu-mi rămânea decât să continuu să joc rolul de "copil de trupă" ascultându-i, adăpându-mă de la ştiinţa şi meşteşugul lor de a desghioca vorbele de sensuri şi a le melanja după alchimii numai de ei ştiute. 

Din ziua aceea fierbinte - era, cred, în Postul Sfintei Mării ("Tare mă bucură că am intrat viu în lume la 19 august, după 15, să mă fericesc de toate bucatele de la masă, nu numai de cele fără saţiu ale Postului", mărturisea el în alt an, la o aniversare) - mi-au rămas însă câteva vorbe: "E post în România? Atunci să bem o bere! E semn de vară şi ca mâine o să vină micii să ne salveze!". Spunea asta întinzând pofticios în platouaşul cu salată de vinete de pe masă, atacând cu furculiţa feliile de roşii şi ridicând surâzător ţapul de bere mitic(izat) de la Casa Universitarilor, bucuros că-n Bucureştiul fierbinte îi ţineau tovărăşie amicii, la umbra unui petec din Codrul Vlăsiei. (Ştiţi, nu-i aşa?, că acolo, la kilometrul zero şi-un pic al Capitalei, mai sunt câţiva copaci din codrul acela de legendă... Iar stră-stră-stră-stră-...-strănepoata unei mierle care i-a cântat lui Ţepeş ne-a încântat, într-o vară, şi pe noi, pe Radu, pe prieteni, pe mine...). 


NIMIC NU E ÎNTÂMPLĂTOR
Vreme de câţiva ani (cred că vreo şase), întâlnirile mele cu Radu Anton Roman au fost (aproape) întâmplătoare - astfel credeam mai demult -, iar că nu a fost aşa aveam să-mi dau seama foarte târziu. Omul de teatru Radu Anton Roman (puţină lume îl mai ţine minte aşa, dar a scris cronică de teatru, a lucrat o vreme printre actori, ba chiar a şi scris o piesă care a început să se repete pe scena dramaticului băcăuan, fără a fi însă jucată vreodată - din motive politice, şoptesc unii discret) - omul de teatru Radu Anton Roman (iertată fie-mi lunga divagaţie) mi-ar fi spus că nimic nu e întâmplător. 

Iar dacă mai demult s-a întâmplat să-i împrumut câteva dintre cărţile mele de bucate româneşti, altădată să-i pară seducătoare reţeta unor gogoşari umpluţi cu fructe ori cea a unui tort cu fructe uscate, ori într-o zi să fim chemaţi în vizită la el tocmai când primise nişte hribi adevăraţi de undeva din nord (parcă anume ca să-l ispitească să-şi pună şorţul şi să-i gătească cu smântână) -, ei bine, el mi-ar spune că toate acestea n-au fost decât semne. 

Teoria aceasta teatrală a cuiului din primul act, cu care în ultimul act se ţintuieşte de uşă sentinţa mi-am "povestit-o" de mai multe ori, încercând să-mi explic de ce, ca şi el, cândva, mi-am scuturat condeiul de metaforele poeziei (eu), ale prozei (el) pentru a o înmuia, în loc de cerneală, în sosuri, şi-n zemuri, şi-n ciorbe... Nu m-am gândit însă niciodată atât de departe: că va veni o zi în care voi face o carte omului căruia cândva i-am împrumutat o carte ca să scrie ceaslovul bucătăriei româneşti.


POVEŞTILE BUCĂTĂRIEI ROMÂNEŞTI
De un deceniu şi mai bine, uriaşa lui operă gastronomică (unii îi spun "Marea carte", alţii o numesc "Biblia  bucătăriei româneşti"), în toate ediţiile ei adăugite, revăzute, "răscroite" (tipărite de Editura Paideia), se află la îndemână, să o pot răsfoi ori de câte ori mi-e drag să-i mai citesc verbul suculent, de gurmand monumental (cineva mi-a spus odată că expresia "mare gurmand" e tautologică - iertată fie-mi nesăbuinţa de a folosi asocieri de cuvinte "mai" tautologice încă, dar când vine vorba despre RAR, nici o sintagmă nu e destul de încăpătoare). 

Sunt pagini pe care de mult le ştiu aproape pe dinafară. Sunt reţete la al căror nume tresar când îl aud la gospodinele de prin ţară... Îmi spun: aha, aceasta e reţeta lui Radu. Apoi îmi aduc aminte ceva ce chiar el a spus: "Pe reţetele neamului românesc n-are nimeni drept de autor. Toate sunt ale oamenilor acestui popor. Şi cozonacul, şi sarmalele, şi ciorbele. Eu n-am făcut decât să le-adun şi să le aşez într-o carte!". 

Identitatea dintre reţetele cărţii lui şi cele ale câte unei gospodine dintr-un capăt de sat românesc sunt, pentru mine, cele mai clare semne de autenticitate. Înţeleg de ce cartea lui mi se pare, la fiecare lectură, mereu forfotind de viaţă şi aromind a bucătărie de ţărancă pricepută, cu multe guri de hrănit!... Un neam întreg stă la masă cu Radu Anton Roman!

 Vineri  6 august ai volumul patru din „Poveştile bucatariei romaneşti“: Moldova. O ediţie completa, reaşezata în pagina, înnobilata şi ilustrata cu fotografii ale preparatelor, poze etnografice şi imagini inedite cu Radu Anton Roman.

Jurnalul national si Bucataras.ro premiaza primii 3 cei mai activi bucatarasi ai saptaminii cu cite o carte din colectia Radu Anton Roman

Prima saptamina de concurs: 19- 25 iulie - premiu volumul 1:  Dobrogea şi Câmpia Română

Cistigatori: Nadina, Corina33, Epurasha (clasament aici)

A doua saptamina de concurs: 26 iulie - 1 august - premiu volumul 2:

Cistigatori: Epurasha, Nadina, Corina (clasamentul aici)

A treia saptamina de concurs: 2 aug - 8 aug - premiu volumul 3:

Cistigatori: Nadina, Corina, Julie (clasament aici)

A patra saptamina de concurs: 9 aug - 15 aug - premiu volumul 4:

Cistigatori: Nadina, Julie, Corina (clasament aici)

A cincea saptamina de concurs: 16 aug - 22 aug - premiu volumul 5:

Cistigatori: Nadina, Medi, Corina (clasament aici)

A sasea saptamina de concurs: 23 aug - 29 aug - premiu volumul 6:

Cistigatori: Corina, Nadina, Julie(clasament aici)

A saptea saptamina de concurs: 30 aug - 5 sept - premiu volumul 7:

Cistigatori: Nadina, Corina, Rocsi(clasament aici)

Saptamina aceasta voi primi si volumul 7, dupa care le voi expedia urgent! Felicitari cistigatoarelor, Corina si Nadina au toata seria!!!

Comentarii (19)

27.09.2010, 16:22

eu am primit cartile a doua zoi dupa ziua mea! sunt superbe! m,ultumesc frumos bucataras! mi-au lipsit dedicatiile tale haioase dar m-am bucurat mult de carti

27.10.2010, 12:00

Sefu multumesc din suflet ,am ridicat azi coletu de la posta cu toate 7 volumele lui Radu Anthonsant atat de incantata de elepacat ca nu au si autograf de la bossmultumesc din suflet

08.11.2010, 06:09

Superba carte, mare om, mare caracter Radu Anton Roman, o idee fantastica a Jurnalului de bucatarie cu reeditarea cartii si un motiv in plus pentru cei 6 concurenti care au castigat iar retetele lor se afla tiparite in volumul 6 al cartii. Felicitari, si eu ma bucur ca reteta mea "Tochitura lu" tanti Florica" a fost apreciapa si a aparut on vo;umul 6 al cartii.

Adauga comentariu
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)

Portia de lumina

La gura sobei

Nu de puţine ori am spus că-mi plac poveştile, căci, recunosc, recitindu-le, îmi aduc aminte de clipele în care copilăria se împărţea între fabuloasa lume a eroilor de pe alte tărâmuri ori din timpurile în...

Cu mucii-n fasole?

Trei vibraţii scurte cu ecoul din blatul mesei au dat startul soneriei telefonului meu. Desigur, când pleacă în forţă The Second Waltz (Shostakovich) parcă nu-ţi vine să răspunzi din prima, ai lăsa melodia ...

SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI

Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

La Multi Ani,
Sărbătoriților de astăzi

TOP
utilizatori

7490 puncte

6130 puncte

5470 puncte

5280 puncte

4620 puncte

CONTACT

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

GĂTIM, RÂDEM
ȘI GLUMIM, PE:

Prajitura Lamaita
  • 28

    L

  • 29

    MA

  • 30

    MI

  • 01

    J

  • 02

    V

  • 03

    S

  • 04

    D