Cartofii cei de toate zilele...

Postat de RODIMUR in Legume pe 15 Iun 2018, 12:36

Articol pe placul a 8 bucatarasi
comenteaza
Cartofii cei de toate zilele...

Cartofii noștri cei de toate zilele au o istorie relativ scurtă în Europa, unde au fost aduși abia după 1530, când spaniolii l-au descoperit în Peru și l-au adus în Spania.

Așadar, în Europa, cartoful a fost adus de exploratorii spanioli și a fost, la început o legumă care îi speria pe oameni (se credea că aduce lepra) și care le provoca repulsie, deși până atunci, la mijlocul secolului al XVI-lea, cartoful fusese alimentul de bază al populațiilor sud-americane, timp de sute de ani.

În 1565, regele Filip al II-lea al Spaniei i-a oferit Papei Pius al IV-lea o ladă de cartofi, nu se știe dacă pentru popularizare, sau pentru a glumi (cartofii se numeau atunci „papas”!)

În Germania, deși cartofii erau, pe vremea aceea, mai răspândiți, tot nu se bucurau de o prea mare considerație, întrucât ei făceau parte din alimentația de bază a animalelor și a prizonierilor de război.

Aici, în Germania, pe vremea războiului din 1756-1763, l-a descoperit și un cunoscut farmacist francez, Antoine Parmentier, pe vremea prizonieratului, când a gustat adeseori o fiertură cu apă și cartofi, care deși nu era foarte gustoasă și apetisantă, avea unele virtuți nutritive, pe care și-a propus să le studieze, după revenirea în țară.

Astfel începe campania victorioasă a lui Parmentier pentru ridicarea interdicției cultivării legumei, în vigoare încă din 1748 și pentru aducerea acestei legume pe mesele tuturor francezilor.

După cercetări amănunțite asupra calităților acestei legume, în calitate de farmacist șef la Hotel des Invalides, Parmentier participă la un concurs lansat de Academia de la Besançon despre alimentația în perioade de foamete, propunând o rețetă de pâine cu cartofi. Cu aceasta, Parmentier a câștigat concursul, dar încă nu a reușit să convingă poporul cu privire la necesitatea cultivării cartofului și a consumului său.

În cea de-a doua etapă de convingere a factorilor decidenți în ceea ce privește cultivarea cartofului, Parmentier învită la el acasă mari personalități, iar meniul este alcătuit în principal din ... cartofi, cărora le dăduse numele său: „parmentières”! Astfel, despre cartofi aude și regele Franței, Ludovic al XVI-lea, interesat de noile descoperiri, ocazie numai bună pentru Antoine Parmentier, care pierduse grădina de la Invalides și nu mai avea unde să planteze leguma pentru care milita pe toate planurile. În consecință, el obține, pentru aceasta, de la rege un teren, între Neuilly și Ternes, pe Câmpia Sablons, la câțiva km de capitala Franței.

Este momentul când el trece la ultimul punct din planul său: să convingă poporul că este vorba despre o legumă care poate deveni aliment de bază, ieftin, gustos și ușor de cultivat. Astfel, pentru aceasta, el cere gardă regală care să păzească ziua câmpurile unde plantase această legumă specială, „rezervată regelui și anturajului său”. Iar noaptea, câmpurile rămân nepăzite, pentru ca cei interesați să poată gusta din această legumă destinată fețelor imperiale și să se convingă de bunătatea ei. Raritatea face valoarea, spune un proverb, așa că prin această ultimă mișcare, Antoine Parmentier a repurtat victoria finală în lupta pentru aducerea cartofului pe toate mesele din Franța.

În România, cartoful a apărut în jurul anului 1815 și doar foametea i-a determinat pe oameni să-l cultive, ei fiind la fel de reticenți în privința acestei legume, considerate otrăvitoare, așa cum erau și ceilalți europeni ai timpului. În fapt, primul document în care se vorbește despre cartofi datează din 14 martie 1769, o circulară din Transilvania care încearcă să popularizeze această legumă.

Cartoful a ajuns în România (Transilvania) din Germania și tot de acolo i-a rămas și numele (germ. Kartoffel), la început numindu-se, totuși: „mere/pere de pământ”, „crumpene”, „picioici”. El a fost cultivat mai ales în Transilvania și apoi s-a răspândit, mai întâi prin comerț, în Moldova și Valahia, unde mitropolitul Neofit recomanda preoților să popularizeze în fața enoriașilor această legumă ieftină și bună.

Astăzi ne întrecem în preparate care mai de care mai gustoase din cartofi, fără să știm ce lupte s-au dat pentru impunerea lui și mă întreb oare cât timp va mai trece până va apărea și dulceața de cartofi, torturi sau prăjituri...

 

Pentru redactarea articolului, am folosit mai multe surse, în principal de pe net, dintre care:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_cartofului_%C3%AEn_Europa

s://ro.wikipedia.org/wiki/Istoria_cartofului_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia

http://gastroart.ro/2017/07/30/putin-despre-istoria-cartofului-cum-si-cand-ajuns-romania/

https://www.pariszigzag.fr/histoire-insolite-paris/la-ruse-de-parmentier-pour-democratiser-la-pomme-de-terre-a-paris

 

Pentru ilustrare, am folosit imagini de pe www.google.com

 

Recomandari pentru tine si casa ta

PLATA IN RATE FARA DOBANDA
pana la 12 rate

Comentarii (11)

16.06.2018, 23:22

Rocsi, și mie-mi plac cartofii, preparați în toate modurile posibile...

17.06.2018, 07:10

Nu știu de ce...dar sigur am citit articolul acum două zile...chiar vroiam să scriu că sunt rețete de dulciuri cu cartofi: vestitele găluște cu prune sau caise, iar mama sigur avea în caietul ei și o rețetă de plăcintă dulce cu cartofi (îmi aduc aminte că era precizat că se folosesc cartifi albi, făinoși)! Felicitări pentru articol!

17.06.2018, 07:42

Așa este, Kytz! Știu și eu de cnedle și chiar am făcut... Mulțumesc frumos!

Adauga comentariu
  • zambet
    • :))
    • :)
    • :D
    • =D>
    • >:D<
    • :x
    • :-*
    • :S
    • >:)
    • :">
    • :((
    • :(
    • ;)
    • :P
    • =))
    • :-h
    • :-q
    • :-bd
    • <:-P
    • :-??
    • \:D/
    • ;;)
    • @};-
    • ~O)
SUNTEM CEI MAI VESELI ȘI ACTIVI BUCATARAȘI
Felicitări!Un email de confirmare a fost trimis pe adresa ta.
Pentru a-ți valida contul, te rugăm sa dai click pe acest link.
Eroare!
Vă rugăm verificați datele introduse și reincercati!
Atentie!
Trebuie să acceptați opțiunile privind protecția datelor.
Atentie!
Aceasta adresa de email este deja in baza noastra de date.

Abonează-te la newsletter și intră în gașca noastră!

Sunt de acord ca datele mele personale să fie stocate și folosite pentru a primi noutăți și oferte comerciale.
Vă asigurăm că informațiile dumneavoastră vor fi păstrate în siguranță și în orice moment vă puteți schimba opinia făcând click pe link-ul de dezabonare din subsolul oricărui e-mail pe care îl primiți de la noi.

TOP
utilizatori

oanapl

9081 puncte

Rocsi

5723 puncte

mirela0911

3857 puncte

katty

3367 puncte

mihaelar63

3252 puncte

CONTACT

Contact

Bucataras.ro
hello@bucataras.ro

Desert salam de biscuiti de post
  • 18

    MI

  • 19

    J

  • 20

    V

  • 21

    S

  • 22

    D

  • 23

    L

  • 24

    MA

Cele mai

Locul unde vezi ce e nou, ce e hot si ce merita citit!

Desert prajitura Toblerone

de RODIMUR 7

ieri la 00:51

Iahnie de fasole alba Domus cu carne de porc la slow cooker Crock Pot

pe 22.11 la 23:09

Crap oglinda proaspat

pe 22.11 la 21:36

Cartofi pai de radacina de telina la cuptor

pe 22.11 la 19:30