Pe 30 noiembrie ii sarbatorim pe toti cei care poarta numele de Andrei sau Andreea. In acelasi timp, se spune ca noapte de Sf. Andrei are proprietati magice, fiind numita si noaptea Strigoilor. Se crede ca mortii ies din morminte pentru a provoca suferinta oamenilor, pocesc si sug sangele oamenilor, iau puterea barbatilor, strica taurii, fura sporul vacilor, se joaca cu lupii, ursii etc.
Strigoii se iau la bataie intre ei la raspantii de drumuri, la hotare. Au locuri dueluri sangeroase cu unelte furate din casele oamenilor, iar cand nu gaseau alti strigoi cu care sa se lupte, acestia atacau oamenii care nu-si luasera masuri de precautie.
Protectie impotriva strigoilor
Pentru a se apara de moroi si strigoi, se mananca usturoi, oamenii se ung pe corp cu usturoi sau numai pe frunte, piept, pe spate si pe la incheieturi. Se face semnul crucii si se ung cercevelele ferestrelor, pe unde ar putea intra strigoii. La fel pe la hornuri si usi.
Capatanile de usturoi sunt adunate a doua zi si duse la biserica. Aici sunt sfintite in timpul slujbei. Atarnate la icoane, ele vor lecui, pe tot parcursul anului, bolile grave care ar putea lovi familia si vor pazi gospodaria de duhurile rele.
Pentru protectia vitelor, cu o seara inainte li se amesteca animalelor in mancare busuioc sfintit si in apa li se pune agheasma.
Dupa miezul noptii sau in dimineata de Sfantul Andrei, exista obiceiul descantatului sarii. Un drob de sare era descantat si apoi ingropat sub pragul grajdului. Se dezgropa in primavara, de Sfantul Gheorghe, iar sarea se amesteca in hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli si vrajile pentru furarea laptelui.
Graul incoltit
Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor in noul an este practicat si astazi.
Se spune ca anul care vine va fi la fel de bogat ca graul incoltit, in functie de cat de inalt si des creste graul pana la Crăciun.
Crenguta de visin
Crengutele de visin rupte din pom si puse intr-un vas cu apa, in casa, vor prevesti cum va fi anul viitor. Daca infloresc pana la Craciun, campul va da roade din plin, vitele vor fi sanatoase si bune de prasila, in gospodarii va fi liniste si belşug.
Farmece de dragoste
In traditia precrestina, in noaptea de Sf. Andrei fetele isi aflau ursitul, punand sub perna busuioc sfintit. Pe cine visau in acea noapte, acela le era ursit sa le devina barbat.
Ce nu-i bine sa faci de Sf. Andrei
In vremuri vechi, pe cand Sfantul Apostol Andrei nu ajunsese inca pe aceste meleaguri ca sa-i crestineze pe stramosii nostri, era celebrat, la trecerea dintre toamna si iarna, Santandrei, numit si “Santandrei Cap-de-iarna”.
Crestinismul a suprapus peste aceasta sarbatoare pagana sarbatoarea Sfantului Apostol Andrei. Cu toate acestea, in noaptea dintre 29 si 30 noiembrie, in credintele populare se crede ca se deschid cerurile si se pogoara pe pamant sfintii patroni ai lupilor, Petru si Andrei, se dezlantuie fortele malefice – strigoii -, iar lupul “isi vede coada” (isi indoaie gatul teapan si nimic nu mai scapa din calea lui).
Pentru ca fiarele sa nu se poata apropia de gospodarie, oamenii respecta o serie de interdictii / superstitii:
- nu pleaca la drum
- nu matura si nu scot gunoiul din casa
- nu curata grajdurile, nu dau de pomana si nu dau cu imprumut
- nu pleaca la drum, ca sa nu intalneasca “luparia”
- nu se piaptana
Preparate culinare magice
Turtuca - Aceasta se prepara de fetele de maritat pentru a-si afla ursitul. Cu o zi inainte de Sfantul Andrei, turtuca se facea foarte sarata, iar fata trebuia sa o manance inainte de culcare, fara sa bea apa dupa ea.
Se spune ca baiatul pe care-l visa ca-i aduce apa, ca sa-i potoleasca setea, era cel care urma sa-i ceara mana de Anul Nou.
Covasa - Covasa se imparte vecinilor in ziua de Sf. Andrei pentru ca vacile sa fie laptoase, iar oamenii sa fie feriti de strigoi.
oricum eu sunt anapoda cu drumul, fac cand am timp, chef sau cand ma apuca nebunia 
