Fursecuri americane

Pup Mirelus!

Simplu si bun!

Frumos spus,am simtit ''gustul de poveste''!

Sunt yami, yami!

Multumesc Iuliana

Multumesc mult Teo....se pare ca numai tu l-ai " simtit" ...multumesc!

ce bune sunt

Multumesc Rocsi

Multumesc Bya! Sper ca te simti mai bine sanatate multa!

bune fursecurile

O reteta pe care trebuie sa o avem, sa facem celor mici prajiturele. Si o poveste frumoasa despre reintalnirea ta cu Lia, tare mult as vrea sa ne povestiti mai multe si sa va vedem chipurile fericite in clipa reintalnirii

ce frumos

Da Miti o poveste frumoasa despre regasirea mea cu Lia...acum cateva zile desi e de ceva vreme pe site...abia acum si-a dat seama cine sunt....si-am vrut sa impartasesc aceasta emotie cu bucatarasii...dar din pacate nu am reusit .... Se pare ca introducerile la retete nu sunt citite...sau poate ca eu sunt "invizibila" sau poate nu intereseaza pe nimeni...nu stiu ....sper din toata inima sa o reintalnesc pe draga mea Didi intr-o zi si in realitate...te imbratisez draga mea...si iarta-mi tristetea.....

stai linistita, Rux, nici eu nu mai am timp sa citesc introduceri decat la nimereala; este o stare de normalitate

ramane cum am stabilit la tel!

Cred ca ar trebui sa stau mai mult pe site ca uite cum imi scapau minunatiile astea

Lia scumpa mea....pentru mine introducerea e sufletul retetei....de fapt stiu ca si tu spuneai cu ceva timp in urma ca iti plac retetele cu povesti...te imbratisez!

Diuta poate nu sunt cele mai minunate insa povestea lor le face cu siguranta....iti multumesc!

Emotionant!Emotionanta intalnirea voastra!Ma bucur pentru voi.
Si acum profit de aceasta intalnire ca sa va povestesc cum m-am intalnit,cum am cunoscut-o eu pe Lia.Participam la Conferinta Bloggerilor Culinari ,prin noiembrie anul trecut.......lume multa.....in multime observ o persoana care mi se parea cunoscuta.De fapt nu o cunosteam.La un moment dat ne intalnim fata in fata......imi zambeste si ma intreaba scurt.......Medi?......ii raspund.....da!......ea imi spune.....sunt Lia!Nu pot sa redau in cuvinte emotia si in acelasi timp bucuria intalnirii.
Te pup, Rux!
Te pup,Lia!

Medisor imi imaginez ce emotie ai avut draga mea...iti dai seama ce sentimente am incercat si noi cand am realizat ca desi suntem impreuna pe bucataras de mai bine de un an...sau poate chiar doi...ne stim de-o viata de om! Te imbratisez si-ti multumesc pentru randurile frumoase!

Medi, curioasa treaba, am avut sentimentul foarte familiar ca am intalnit prieteni dragi, indiferent de mult / putin cat am interactionat noi pe oriunde online. Emotia a fost vie si reala pentru amandoua, pentru mine mai mult deoarece ai fost primul bucataras in carne si oase pe care l-am strans in brate. Pana am ajuns noi doua la Buni, devenisem barbata, apoi a fost mai usor, dar m-am balbait la nume, spuneam mai repede dupa numele de blog la Dana si Ina

Ruxy